Cum dezveţi copilul de biberon (1 an şi 6 luni)

 

jens-johnsson-684267-unsplash.jpg“ Iei biberoanele – neapărat  toate – le speli bine și apoi le pui la fiert, într-o oala cu apă, pentru sterilizare. Setezi timerul de la cuptorul electric pentru 10 minute – să nu cumva să uiți de ele – și pleci. Rogi copilul mai mare – dar totuşi destul de mic şi el –  să te anunțe când aude beep și tu mergi pe balcon să termini ceva de aranjat; balcon de unde nu se aude acel beep. Dacă nu ai un copil mai mare poți,  eventual, să apelezi la un vecin mai tare de urechi, sau chiar la un prieten imaginar.

După ce îți faci treaba -care durează mai mult de 10 minute – pe balcon, începi un joc drăguț cu copiii, sau îți găsești altă activitate, în orice alt loc al casei, mai puțin în bucătărie. În tot acest timp uiți,  bineînțeles, de biberoanele care fierb, în continuare, pe aragaz. Doar te bazezi pe timer și pe copil/vecin/prieten imaginar. De ce să îti mai încarci memoria și cu asta?

Problema e că, foarte concentrat la propria activitate, copilul mai mare nu aude, sau nu dă atenție acelui beep. Cat despre timer, acesta nu-i deloc ca ceasul deșteptător de pe telefonul mobil. Ignorat suficient de mult timp, se oprește singur. Şi nu porneşte iar.  Nu și flacara aragazului ce arde sub oala cu biberoane și de care îți amintești când un miros ciudat îți atrage atenția.  Biberoanele!!! S-au topit… Apa a secat, ele s-au topit și s-au înnegrit și, în urma lor, a rămas doar un miros înțepător. Care, cel mai probabil, va persista câteva ore deși le-ai dus la gunoi, cu tot cu oală.

După ce te înfurii – doar în mintea ta însă – pe copilul care nu te-a anunţat că s-a auzit beep-ul, te înfurii pe tine. Pentru că: <<Cum să faci aşa ceva?!>>, dar şi pentru că, după ce că a fost vina ta, te-ai mai infuriat şi pe copilul de 3 ani şi 6 luni – chiar şi doar la nivel imaginativ – pentru ceva care oricum nu trebuia să fie responsabilitatea lui. Apoi intrii în panică. Cum mai adoarme acum fetiţa cea mică?! Pentru că ştii bine că ea adorme fix după ce își bea laptele din biberon, în pat, în camera ei, la tine în brațe. Altfel nu. Te întristezi apoi, dar, când copiii vin lângă tine, încerci să găseşti partea buna a lucrurilor. Care ar putea fi?  Hm… Poate a venit vremea să renunțe la biberon?…  Pana la urma, are 1 an și 7 luni! Tot trebuia să se întâmple și asta la un moment dat. Nu? ”

Lăsând gluma, sau tragismul la o parte, aceasta e o întâmplare reală – mai puțin frazele care menționează vecinul și prietenul imaginar – din seria „Nu încercaţi aşa ceva acasă că poate fi periculos!” Am învăţat totuşi ceva din ea.

În mod normal nu ar fi fost o problema așa mare. Mergeam la farmacie și cumparam alt biberon. Problema e că biberoanele astea erau mai speciale: erau cam scumpe şi nu se găseau uşor. Ora era nepotrivită şi noi puteam face rost de unul cel mai devreme în ziua următoare. Plus că, parcă nu-mi venea să dau atâţia bani pe nişte biberoane la care oricum trebuia să renunţăm cumva. Bineînțeles că dacă fetița care le folosea ne arata clar că suferă fără ele, cumpăram altele, fără să ne gândim prea mult. Dar parcă, totuși,  nu preventiv şi dându-ne viaţa peste cap în ziua aceea.

Mai aveam în casa un biberon, de la aceeași firmă, dar un pic diferit. Între noi fie vorba, era doar mai mic, dar diferenţa asta era, se pare, suficientă pentru ea. – Foarte atenţi la detalii sunt copiii mici! –  Îl refuzase de mai multe ori în trecut şi, puţin a lipsit, să nu-l arunc cu vreo două zile în urmă. De fapt, când soţul mi-a propus să-l încercăm pe acela în seara aia, eram convinsă că îl aruncasem. Nu i-am spus nimic – află acum – şi-am răsuflat uşurată când, totuşi, l-am găsit.

A venit seara, am făcut lapte în acest biberon și, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, am mers cu fetiţa în cameră. Acolo a început să plângă, atunci când l-a văzut. Nu îl vroia. Ce poți să faci în situația asta? E clar că n-ai cum să te transformi tu în Biberonul ei preferat. Îți promiți că mâine, la prima oră, te duci și cumperi alt biberon și îi întinzi fetiţei ,cu smerenie,  suzeta. Suzetă care, în mod normal, intra în acţiune în partea a doua a ritualului de somn: biberon cu lapte, suzeta, brațe și somn. În acelaşi timp, îi spui, privind-o în ochi,  că nu mai ai niciunul din cele două biberoane preferate ale ei. Și ce crezi ca face ea? Se oprește din plâns,  ia suzeta, o pune în gură și adoarme. Așa,  pur și simplu. Tot așa și la următorul somn, până devine un obicei. Cu mențiunea că, de pe la al doilea, am încetat să-i mai facem lapte în biberonul cel mic, pentru că o enerva. Nu i-am mai oferit deloc lapte în biberon şi am decis, bineînțeles,  să nu cumpărăm altele, din moment ce ne-a arătat clar că nu are nevoie de ele şi nu o deranjează absenţa lor.

Să vedem cum renunțăm la suzeta acum.  Asta nu-i așa scumpă, dar parcă nu-mi vine să sacrific încă o oală. Plus că mirosul e destul de deranjant.

Morala poveștii: Copil simte și simte bine de tot. Când părintele e sincer cu copilul și convins de faptul că ceea ce face e în interesul acestuia, copilul înțelege.  Noi nu ne-am propus să o dezvăţăm de biberon, dar am fost sinceri cu ea şi  nu i-am dat altul pentru că, pur și simplu, în acel moment era practic imposibil să facem rost de unul. Nu am minţit-o că nu mai avem biberon, în timp ce acesta zăcea ascuns prin vreun dulap din bucătărie. Prin urmare, părerea mea este că cel mai important lucru în dezvăţarea copilului de biberon – şi nu numai –  e ca părintele sa fie sigur pe el și să îi transmită copilului fix asta: “Iau cea mai buna decizie pentru tine și sunt sigur că e bine aşa pentru că…” Iar dacă e la recomandarea medicului: „Medicul a spus că nu mai ai voie biberon pentru că …  şi asta îţi face rău.Le-am aruncat!” Şi aruncaţi-le, sau, şi mai bine, faceţi asta împreună cu copilul

Dacă vrem doar să-i dăm o lecţie, sau nu suntem convinşi de faptul că e momentul oportun pentru aşa ceva, cel mai probabil nu vom avea succes. Un părinte autentic, care nu minte, va avea însă mereu succes!

 

Photo by Jens Johnsson on Unsplash

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close